Declaratii de dragoste unui simplu muritor.

de ascultat cînd citesti!

Dragă Ludovico,

 De fiecare dată cînd te ascult, fiecare-mi atom îți aparține.

Mă cuceresti la prima atingere a timpanului.

Ma înalți în ceruri

Si chemi furtuna asupra mea,

Îmi accelerezi respirația

Si mă exciți pînă si cu mîngîierile celei mai subtile note.

Nu m-as opri din alergat doar ca să simt mai bine cum îți fug degetele pe clape.

As dansa dezgolită în cîmp în loc să te aplaud!

În lumea mea capodoperele tale ar fi războaiele luptate pentru pace.

Iar cei ce se ceartă, s-ar iubi la auzul "Divenire"-ei.

De fapt îți scriu să afli că te iubesc, prin difuzoare, căsti ce-ar fi,

Dar să stii te rog, Ludovico, că te iubesc!

Previous
Previous

Just like a book.

Next
Next

Alt fel de distanță.