Reflecție si reflexie.

Eu nu sunt decît reflexia ta cu ochi albastri si privire sinceră,

Cu o minte mai sănătoasă si corp mai zvelt.

Poate cel mai bun ce vedeam în tine era doar reflecția mea,

Iar cel mai rău ce nu-ți plăcea în mine erai tu reflectat în ființa-mi?

*

Ochii îmi mai sunt albastri si privirea-mi s-a limpezit,

Corpul îmi este aprins în unison cu mintea-mi.

Iar tu ai dispărut.

Ca un soare te-ai orbit în propria-ți reflexie.

*

Reflectînd asupra reflexiei ce a fost reflectată cîndva,

am rămas doar eu si seninul din jur.

E doar un soare în această lume

si, de astă dată, el nu arde!